vineri, 25 iulie 2008

sa ne fie bine - cum sa dormi la metrou

Sunt cazuri cand chiar nu mai putem si trebuie sa dormim "macar 1 minut" in metrou. Dar cum sa facem sa NU devenim distractia vagonului, facandu-se pariuri pentru momentul in care ne vom prabusi de pe scaun, cand cel pe care ne sprijinim ne va da o palma, sau cand acesta se va ridica brusc iar noi ne vom intinde pe toata banca?

Deci, ASA NU!
Se poate domi destul de confortabil cu capul in maini, iar mainile sprijinite pe genunchi. Astfel scafarlia noastra este echilibrata static si dinamic. Mainile ne ne ajuta sa tinem si gura inchisa (un amanunt fooooarte important - ca sa nu facem ploitza) si nici nu deranjam vecinii de scaun.


Dar daca nu avem loc pe scaun? No problem! Se agata o mana de bara de sprijin de sus, se aseaza cat mai comod capul in "V" ul bratului si se doarme dupa pofta. Nu va faceti griji, nu veti cadea din picioare. Acesta nu este somn, este o stare de semi-veghe destul de odihnitoare.

Nu veti rata nici coborarea pt. ca la fiecare franare veti face ochi (crapati de somn) si veti stii toate statiile.

Nu va fie frica! Respectand regulile de mai sus veti avea doar fata sifonata de somn si niste ochi crapati....in rest numai de bine.

Calatorie USOARA!

Existam si la metrou!

Am vrut sa fie un jurnal de retete de bunadispozitie dimineata, am vrut sa dam sfaturi si trucuri despre cum sa-ti faci loc prin multime, am vrut sa trezim spiritul civic din fiecare traseist cu metroul, am vrut sa ridicam un semn de exclamatie celor carora nu le pasa de vecinul de calatorie, am vrut sa fie un pamflet la adresa integii institutii (daca se poate numi asa) Metrorex, pe care tot noi o platim, si iata ca AM REUSIT! Blog-ul nostru a insotit de dimineata mii de calatori cititori de COMPACT prin schitele si ponturile lui Dedi . Am fost publicati si arati de bine cu degetul. Suntem constienti ca nu am inventat roata dar mizam pe inspiratie si mult haz si asta recomandam celor care se lupta in fiecare zi in jungla din subteran. Asta da mod de a-ti incepe vacanta! Drum bun si zambiti mereu!

miercuri, 23 iulie 2008

sa ne fie bine - cum sa mergem pe scarile rulante

Au aparut acum cativa ni pe scarile rulante niste stick-ere cu urme de pasi. Ele ne ziceau ca se stationeaza pe partea dreapta, iar pe partea stanga se urca.
E simplu deci:
- somul dulce pe dreapta si
- tineri si nelinistiti-grabiti pe stanga.
Plus-uri:
- daca te grabesti poti depasi gloata adormita
- se creeaza un spatiu de somn si lene (un fel de dormitor) pe dreapta, unde nu esti deranjat decat de capatul scarilor
- nu este imbulzeala pe scara, deci paradisul hotzilor de buzunar dispare
- se poate respira pe scara
Minus-uri:
- nu stiu

Initial, la noi nu se cunostea decat metoda calcarii in picioare pe scara, metoda mostenita de la eternele cozi pe 4 randuri la diverse alimente. De curand unii calatori au inteles ca e mai bine sa stationeze pe o singura parte, dar se mai gaseste cate un neghiob care n-are idee ca burta lui nu are de ce sa doarma pe stanga.Si adoarme acolo. Vin si oamenii grabiti in urma lui, care neavand pe unde urca adorm si ei linistiti (atentie! calatorii adorm foarte repede, chiar daca aparent dau semne de vitalitate). In acest moment scara e blocata si noi (cei mai impatimiti cu viteza la metrou) ardem ne nervi din cauza cretinului nepasator.
Ce e de facut? Sa injuram cu obida in gand daca suntem prea departe de "spargatorul de scari", iar daca suntem chiar in spatele lui putem sa il batem usor pe umar si sa ii spunem pardon. In general e de ajuns. Haladitul se va retrage din calea noastra iar traficul pe stanga isi revine inviorat la normal.

bucharest metro ART

Se schimba ceva:
"Bucharest metroART este un proiect artistic, care isi propune sa intervina asupra spatiului statiilor de metrou, schimbandu-le aspectul vizual dintr-un peisaj artificial, dezolant, intr-un spatiu public cu valente artistice, si in acelasi timp schimband perceptia lui dintr-o simplu spatiu de tranzit, de trafic, intr-un spatiu public bogat, capabil sa gazuduiasca schimburi culturale complexe." - sursa: http://bucharestmetroart.blogspot.com/

miercuri, 16 iulie 2008

trenul galben fara boi

Tot de la Orboo:


E exact cum imi amintesc prima calatorie cu metroul: intuneric bezna, gri, pete de lumina...senzatie de frica.
Dar la final se drege filmuletzul. Canta Angela Similea la bara din metrou exact ca un aurolac talentat. E de remarcat si manifestarea de fericire a unei calatoare la auzul cantecelului..........cat marunt i-o fi dat angelei?

marți, 15 iulie 2008

sa ne fie bine - cum sa ajungi cel mai repede de la Unirii 1 la Unirii 2

Eu schimb in fiecare zi metroul la unirii. In fiecare zi simt cum turbez cand vad aglomeratia de pe peron, din pasaj, cand vad oamenii dormind pe ei, cand vad scari pline doldora de oameni. M-am tot enervat pana cand mi-am gasit niste portitze de scapare.
Iata-le:
1. Eu ies prin mijlocul metroului la unirii 1. Gloata se imparte cumintzica in doua, catre cele doua scari din capetele statiei. Cu un pas voinicesc se poate depasi mult din sirul de obositi pe "exteriorul curbei" (sageata alba)

2. Tot pe "exterior" se abordeaza si scarile. In mintea mica si prafuita a celorlalti este ca daca mergi cat mai strans, pe interiorul curbei esti bazat. No way, pt ca in afara de distantza "d" mai intra in ecutatie si timpul "t" inmultit cu lenea "l" a calatorilor. Asadar, bagati viteza pe exterior! ATENTIE, insa, la cei care isi iau ziare gratuite din partea dreapta sus a scarilor. Sunt periculosi pt ca pun frane fara ABS.

3. In drum spre pasaj, mergeti cat se poate pe "banda de depasire" , adica pe stanga, tot voiniceste. Daca apar si calatori din sensul opus nu-i mare bai - ramaneti intre sensuri - acolo se face un spatiu pe unde, in general incape un om sprinten.

4. La coborarea pe scari catre pasaj ocoliti hoarda pe stanga, apoi schimbati partea, strapungand puhoiul pt a putea cobori pe scarile normale (niciodata nu luati scarile rulante - ala e loc de dormit). ATENTIE jos la carsetori - daca aveti viteza prea mare sunt cam greu de evitat.

5. In pasaj tineti pasul sportiv. Deja s-au mai rarefiat colegii calatori de pe sensul vostru. Cam acum, cand e lumea mai draga, apare gloata din sens opus. Mergeti tot printre cele doua sensuri si sunteti OK. Ati scutit cel putin 5 min si ati facut si ceva efort binevenit in fiecare dimineata.
Drum bun si zambiti mereu!

vineri, 11 iulie 2008

Aniversare in blogosfera

Ieri blog-ul nostru a implinit 10 zile si cu aceasta ocazie am primit si un cadou, adica o aparitie in blogosfera, cu referinte foarte bune. Ne gasiti aici pentru dovada.
De bucurie ne-am gandit sa ne laudam chiar la noi in casuta si sa imparatasim cu prietenii nostri aceasta veste.
Daca tot suntem la acest capitol vrem sa multumim celor care ne cunosc pentru ca au sustinut traficul acestui blog, pentru incurajari, comentarii, vizite, lobby-ul gratis si reclama din gura in gura. Pana la urma asta-i cel mai bun marketing:)!
Ne angajam si noi in continuare sa furnizam informatii folositoare, articole pamfletare cat mai delicioase si schite inspirate.

joi, 10 iulie 2008

Tu ce carte citesti in metrou?

Pentru ca ma culc devreme am timp sa ma gandesc si sa visez vrute si nevrute. Ideile imi vin mai saltaret cand dorm bine si muuultt asa cum imi doresc. De exemplu, azi noapte am visat ca citeam 2 carti, simultan, la metrou, insa nu-mi aduc aminte ce. Stiu doar ca eram foarte stresata ca urma Unirii 1 si mai aveam 1 capitol dintr-o carte rosie cu coperte lucioase si cartonate.
Imi fac introspectia mai tarziu si va intreb pe voi ce citit la metrou? Ce carti, ce reviste, ce ziare preferate? Ce va face dimineata mai buna si drumul la serviciu in aglomeratie mai agreabil?

Incep eu cu o enumerare a titlurilor pe care le-am vazut zilele trecute in drumul meu spre locul de munca.

Cartea bebelusului- citita de un proaspat (sau viitor ) tatic, frumos, brunet, un pic rock-star
Ghid de shopping- apartine unei domnisoare simpatica si vesela
Lupul de stepa, HESSE- un tanar cu tricou verde f fain
Cum sa fii o lady- o doamna de peste 35 de ani

Ar mai fi, acum imi scapa, promit ca voi face un serial despre carti sau reviste in metrou si apoi un clasament al celor mai citite titluri. Recomand cu mare caldura revista Esquire, revista pentru barbati dar cu un continut editorial excelent care va va tine ocupati cu siguranta 3 zile lucratoare.

miercuri, 9 iulie 2008

Multumim lui George "Orboo" pt. link. Iata ce fac unii in metrou. Bestial!


marți, 8 iulie 2008

"Dracu'mpielitzat" ne-a trimis pe adresa redactiei ceva in casca:

"Apropo de citit in metrou.Tot cu metroul, mi s-a intamplat o chestie leagata de cititul in metrou.De citit nu citeam eu. Astfel de lucruri fac doar cu titlurile ziarelor gratuite. Citea cineva de langa mine. Amandoi in picioare unul langa celalalt, uniti de-o bara. Ascultam muzica la casti si se auzea destul de tare. Sa zicem ca daca ar fi fost liniste se auzea in tot vagonul. Omu' era acolo concentrat cu cartea lui. Eu indiferent, cu muzica mea. Abia a plecat metroul din statie si omul se uita o singura data la mine, isi ia geanta dintre picioare si se duce jumate de vagon mai in fata.Eu unul m-am simtit ofensat.(atunci, acu doar mi-aduc aminte.) In toata galagia din metrou, cu toata miscarea si agitatia de rigoare, pe el il deranja MUZICA MEA! Ma mir ca nu s-a dus la conductor sa dea volumul scartaitului de roti mai incet ca nu poate sa citeasca.

Poate ar trebui sa fie marcajul de metrou in loc de "M" in "B".De la bibilioteca.Va urma... "

-----------

Eu cred ca nu ii placea melodia. Ii trezea amintiri neplacute. :)
Dar ai grija la timpane ca stiu la ce volum asculti tu muzica.

sa ne fie bine - cum sa iti faci loc citit si de respirat pe scaun

Ca tot ne-a scris Ioan despre cititul in metrou am sa va dau un sfat cam la limita bunului simt, dar totusi practic, pt ca avem nevoie de amestecul repirabil numit "aer" si cand stam pe scaun.



Si eu citesc cam 90% in metrou. Este absolut extraordinar. Ma concentrez foarte bine si imi comprim astfel timpul de mers cu metroul - mereu ma mir "deja unirii??? tocmai in mijlocul actiunii??? damn!".



Cel mai bun citit este pe scaun. Dar apare o problema: gloata se ingesuie peste tot, isi strecoara papornitzele printre picioarele mele, si isi impinge odata cu leganatul vagonului organele intime spre fata mea schimonostita, imi fura lumina cu ziarele de doi bani intinse pe zeci de metri.


Asa ca am gasit solutia:

- in statia unde se urca multa lume trebuie sa cititi cu coatele pe genunchi, aplecat cat mai in fata. Omushoriii se vor aseza cumintzi (putin contrariati de pozitia exagerata) in jurul vostru.

- asteptati maxim o statie de metrou, dupa care va puteti relua pozitia normala. De acum in colo oitzele adormite isi vor pastra pozitia initiala ca si cand ati fi tot pe coate. Astfel se creaza un spatiu pentru respirat si pentru iluminatul cartii. (in garniturile vechi de metrou lipsa luminii este o mare problema- acolo trebuie obligatoriu executat exercitiul de mai sus)

Drum bun si lectura placuta!

Nostalgie

Multumim lui Ioan Tarziu pentru textul de mai jos.

Nostalgie
Eu am nostalgii legate de metrou. M-am mutat in provincie de aproximativ doi ani si nu mai apuc decat rar sa merg cu metroul. Inainte, zi de zi ii curatam scaunele si barele de sustinere in drumul spre munca. Din lipsa privelistilor de afara si pentru a nu mai citi fetzele in general triste ale calatorilor care aveau mereu tenditza de a-mi influenta starea de spirit ma autoizolam citind o carte si simultan ascultand muzica la casti suficient de tare incat sa nu mai aud nimic altceva dar incercand totusi sa nu-i deranjez pe ceilalti.
Nu eram singurul care proceda asa, nu ieseam cu nimic in evidenta. Obisnuiam sa citesc pe peron in asteptare metroului si desigur in metrou, stand pe scaun sau chiar in picioare. In acea perioada citeam foarte mult. Marturisesc cu rusine ca, prins in tumultul lumii moderne, a treburilor casnice si a febrei internetului, acasa nu mai citeam deloc. Procesul de culturalizare se desfasura in metrou intr-un mod, zic eu, relaxant si avand satisfactia ca tranformasem nisthe timpi morti in clipe placute.
Apoi, un timp, un coleg de munca, posesor de autoturism, care statea in acelasi cartier cu mine ma lua si pe mine la munca. Desigur era mult mai confortabil, nu neaparat mai rapid, dar eu avem nostalgia cititului in metrou.
Aici citesc mai putin din lipsa metroului, merg la munca cu autobuzul si cateodata incerc sa deschid o carte. E mai greu sa te izolezi totusi in autobuz, te fura privelistea de afara, miscarea mult mai neregulata a vehiculului, frigul sau caldura in fuctie de anotimp si poate un provincial care te apostrofeaza: "Ce mah, te crezi in metrou?".


Marturisesc ca in ultimul timp, si io apuc sa frunzaresc carti doar in metrou, pe drumul casa-serviciu. E singura placere care nu vreau sa-mi fie luata de frustratii de la Metrorex. Revenim zilele acestea cu alte povesti din metrou.

vineri, 4 iulie 2008

unde-s cersetorii de alta data?

Nu va lipsesc cersetorii din vagoane? As putea spune ca nici mie..dar aveau farmecul lor. Ii stiam pe toti, imi puteam regla cesul dupa ei. Era ala care cerea "bani pentru o'peratieee" care vorbea cu inflexiuni, mai era cel care muncea pe un salariu mic, era femeia arsa pe mana care zicea: "sper sa nu va fie scarba sa vedeti.." (din gura ei am auzit cel mai bine cuvantul scarba - parca il desena, nu il rostea) si nu in ultimul rand pasionatul care vindea reviste religioase "cu numai 10.000 (parca) revista cu Domnul nostru Iisus Cristos" - pe el il vedeam un adevarat killer in masa. avea o privireee...
Acum nu mai sunt cersetori, sunt doar badigarzi cu fata de infractori, sau femei plapande badigarde.
Dar mi-a venit o idee: ce ar fi daca ar veni cersetorii si ar spune bancuri in metrou. Poate asa n-am mai trimite mass-uri cu anecdote pe mail...

joi, 3 iulie 2008

tot conducerea e de vina

de la andreea dobre aka magnolia:
"memorabil la eroii revolutiei
situatie: schimb de sensuri intre 2 trenuri, nervi atat la calatori cat si intre conductori
conductorul 1, plecat spre jumatatea dorsala a trenului
conductorul 2, la difuzor, ironic si sictirit:
- cornele, cand ajungi la conducere sa ma anunti prin statie."

hahaha!!!! genial!
Cornele, cand ajungi director sau actionar sa te lauzi prin statie, mah...sau prin statii! hahahah

mersi mult magnolia!

Fesierii la metrou sau cum sa-ti faci gimnastica de inviorare

Am fost mustrata c-as fi mama denaturata si ca nu ma ingrijesc de asta micu, blogul nou. Asa ca ma pun pe treaba. Dimineata, la metrou, ma gandeam cata miscare facem noi, roboteii in drum spre serviciu. Cam zero. Adica ajungem pe peron. Ne plantam acolo, si stam. Vine metroul, ne asezam-dc avem noroc- sau stam in picioare, dar stam. Apoi cei care avem cate ceva de schimbat, la Urinii, Dristor, Victoriei, mai scapam cativa pasi in plus, insa in aglomeratie, la trap, cuminti si cu capul plecat. Niciun muschi nu se destinde, nu se oboseste, nu misca.

Doar daca am considera mersul intre statii si peroane un stil de gimnastica de dimineata. S-ar putea sa functioneze, chiar si pentru cei mai lenesi dintre noi, chiar si pentru domnitele cu toace, domnii cu rucsacii greoi dar si pentru cei care au zeci de plase branduite.

Exercitiul 1.
Iesitul din casa la pas alergator pe scari (FARA LIFT), continuat pe trotuar, nu stilul alergat-disperat, ci un mers mai saltaret, cat sa-ti simti micul dejun usor bolborosit.

Exercitiul 2.
Coboratul scarilor spre peron intr-un picior, cu exercitii de respiratie cat asteptati metroul.

Exercitiul 3.
In tren se pot efectua ridicari usoare de greutati, fiecare cu ce are la indemana: pachetul de pranz, poseta, rucsac, plasa, carte, telefoane mobile ori portofele pline de carduri.

Exercitiul 4.
Intre peroane se poate executa un slalom urias printre calatorii grabiti, cu mare atentie sa nu loviti sau sa imbranciti.

Dupa toate astea, trezirea este garantata iar mersul la serviciu nu va mai fi un supliciu.

seful insumi

Poveste de la Baz:
Acum vreo sapatamana s-a stricat o scara rulanta la pasajul dintre unirii 1 si unirii2. Buluc, claie peste gramda, coate-n burtzi, servietele au jupuit ciorapii lycra ai doamnelor, s-a injurat incet, s-a injurat tare...ce sa mai..ca la nebuni. In tot acest timp 3 voinici angajati ai metrorex lucrau tacticosi la repararea scarii la ora de varf (era vreo 8 -8:30 AM) oprind, desigur, accesul pe ea. Ar fi fost mai simplu sa o lase nemobila, dar sa se poata cobori pana trecea ora de varf. Apoi aveau juma' de zi sa o tot repare.

Normal ca toti calatorii isi varsau obida ba pe ei, pa pe sefi, pa pe primari, cristosi, dumnezei si ziua in care s-au nascut. Asa ca voila dialog:
"- sa-i ia dreacu pe sefii vostrii!!!!"
- n-avem sefi!" zic muncitorii cu superioritate

Completez eu: inseamna ca ii ia direct pe ei, pt ca neavand sefi, ei sunt sefii lor.

Serenity nooow!
Drum usor!

miercuri, 2 iulie 2008

sa ne fie bine - cum sa nu crapi de cald si inghesuiala

Azi am sa va spun despre cum sa stai in vagon ca sa nu crapi de cald si de inghesuiala.
Primul sfat este sa stai pe la mijlocul garniturii de metrou. Acolo e mai liber in general, pentru ca gloata tembelizata de ziarele seci pe care le savureaza nu gandeste si se opreste, firesc, imediat cum coboara de pe scari. Tot efectul de gloata speriata ca nu are timp sa coboare face ca spatiul din mijlocul sirului de scaune sa fie mai liber, iar bulucul nenorocit sa fie in dreptul usilor. In plus, in acesta zona sunt pe tavan doua sirururi de perforatii ale sistemului de "racorire" (ca racire nu prea e) - in verde in figura. In acelasi loc, sunt deobicei si bare de sprijin verticale, deci e bine si pt cei mai mici de statura care nu ajung la barele de sus.

Alt loc bun este, desigur, pe scaun (dar asta e un vis frumos). Acolo este cel mai bine ventilat - aerul venind ca o perdea prin dreptul geamurilor de sus in jos.

Se mai poate sta in spatiul inghesuit , dar ravnit pt ca sunt doi pereti de sprijin, din vecinatatea burdufurilor dintre vagoane.(ATENTIE la umarul pus din greseala pe semnalul de alarma!!!!!!)

Tot binisor ventilat este chiar in dreptul usilor, dar acolo e cam aglomerat.

Asa ca...drum bun! alegeti locul bun si astept impresii. Daca aveti si alte secrete, INSIST sa mi le trimieti pt a le publica.


vedere de sus a vagonului
- punctele rosii sunt barele de sprijin
- cu verde sunt "jeturile" de aer

marți, 1 iulie 2008

sa ne fie bine - cum sa incapi in metroul plin

M-am saturat sa raman cu fata lunga cand pleca metroul din statie si eu sa raman ca boul pe peron pt ca n-am incaput in el. Asa ca am deschis ochii si am gasit raspunsul:


- cel mai important lucru: tineti minte unde se opreste usa pe care va urcati deobicei. Daca ati ajuns intre usi, ati pierdut tot - mai pierdeti intre 2 si 15 min de asteptare.


- dupa ce ati inregistrat pozitia exacta a usilor, plasati-va in asteptarea trenului la marginea peronului. (e simplu si asta nu inseamna sa depasiti linia)

- acum urmeaza o faza de finetze :) : e important sa va gasiti exact mijlocul celor doua usi inainte ca acestea sa se deschida. gloata se va imbulzi in spatele vostru. Usile se deschid si cei din interior trebuie sa coboare. Pentru a facilita acest lucru trebuie sa faceti un pas la stanga sau la dreapta, in felul asta impingand (fara a-i atinge) pe cei din spatele vostru. Acum s-a facut loc pt coborare, si metroul se goleste. Asteptati sa iasa toti si apoi intrati (primul sau macar printre primii) in vagon.

In episodul viitor voi explica cum sa va asezati sa nu va fie cald si sa nu va inghesuie lumea.

Atentie! in toate manevrele astea SA NU LIPSEASCA BUNUL SIMT SI POLITETZEA! Nu bruscati, nu calcati, nu impingeti! Si intotdeauna: LASATI CALATORII SA COBOARE PRIMII, apoi va urcati. In felul asta nu doar ca sunteti civilizat, dar va puteti orienta mai bine in a va alege locul de chin pentru calatorie.

De inceput

Suntem 2 traseisti cu metroul, zilnic ne deplasam de voie si de nevoie catre cele trebuincioase. Si tot in 2 am ajuns la concluzia ca e cel mai bun mijloc de transport dar nu si cel mai confortabil. O fi metroul eficient dar nu relaxant. Si fiindca ne-am saturat sa ne enervam in fiecare dimineata la, in si despre metrou iar varianta cu psihiatrul e un pic costisitoare, am decis sa ne bagam picioarele in Metrorex si sa facem un blog.

In niciun caz nu va fi un blog utilitar despre trasee, statii, vatmani sau sindicatul de la Metrorex.

Insa cu siguranta va fi un jurnal cu retete despre cum sa nu te enervezi cand stai ca prostul pe peron sau chiar in tren, despre oamenii care calatoresc zilnic si carora li se citeste pe fata amaraciunea, despre noi toti si pataniile noastre.

Speram ca acest blog cu iz de pamflet sa fie locul vostru de defulare zilnica, daca pe Metrorex nu putem sa facem nimic!

ca sa fie clar: Incurajam mijloacele de transport in comun cu toata puterea , dar descurajam comportamentul regiilor de transport, al primariilor, al conductorilor, al ascultatorilor de manele pe speaker, al celor care dau buzna la urcare in tren, al casieritzelor care stiu doar sa bata cu cheia in gemul custii de sticla.

Drum bun!